ONJN și ISP-urile colaborează la blocarea site-urilor neautorizate
În ultimii ani, Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc (ONJN) și furnizorii de servicii de internet (ISP) din România au intensificat eforturile pentru a restricționa accesul la site-urile de jocuri de noroc neautorizate. Această colaborare are scopul de a proteja jucătorii și de a asigura un mediu concurențial corect pe piața jocurilor de noroc online.
Ce înseamnă blocarea site-urilor neautorizate?
Blocarea site-urilor neautorizate implică restricționarea accesului utilizatorilor români la platformele de jocuri de noroc care nu dețin licență valabilă în România. Acest proces este realizat prin includerea acestor site-uri într-o "listă neagră" și prin implementarea măsurilor tehnice necesare de către furnizorii de internet pentru a preveni accesul la ele.
Cum se realizează blocarea?
Furnizorii de internet sunt obligați să implementeze lista neagră a site-urilor de jocuri de noroc neautorizate și să blocheze accesul utilizatorilor din România la aceste platforme. Această măsură are scopul de a proteja consumatorii de riscurile asociate cu jocurile de noroc ilegale, precum înșelăciuni, spălare de bani sau furturi de identitate.
Care sunt controversele legate de această măsură?
Implementarea blocării site-urilor neautorizate a stârnit controverse, unele organizații non-guvernamentale susținând că aceste măsuri ar putea reprezenta o formă de cenzură a internetului și ar putea încălca drepturile fundamentale ale utilizatorilor. De exemplu, Asociația pentru Tehnologie și Internet (ApTI) a atras atenția asupra posibilelor încălcări ale confidențialității comunicațiilor electronice și asupra riscurilor tehnice asociate cu blocarea prin DNS.
Concluzie
Colaborarea dintre ONJN și furnizorii de internet în blocarea site-urilor de jocuri de noroc neautorizate are scopul de a proteja jucătorii și de a asigura un mediu concurențial corect pe piața jocurilor de noroc online. Cu toate acestea, este important ca aceste măsuri să fie implementate cu respectarea drepturilor fundamentale ale utilizatorilor și să fie însoțite de dezbateri publice și transparență în procesul decizional.